Evoluţia spaţiului Schengen                    

SISTEMUL INFORMATIC SCHENGEN  SIS

La inceputul anilor 80, a demarat, la nivel european, o discutie in legatura cu importanta termenului libertate de miscare
In anul 1984, fostul cancelar german Helmut Kohl s-a intalnit cu presedintele de atunci al Frantei, François Mitterand, la trecerea frontierei « Goldene Brenn » din apropiere de Saarbrücken. Aici au luat decizia de a elimina controalele la frontiera dintre Germania si Franta. Nici unul din ei nu banuise atunci ce insemnatate vizionara va avea pe viitor acest gest pentru o Europa fara granite interne si fara controale la frontiera dintre state

.
Viziunea lor a condus intr-o prima faza la un acord intre Germania, Franta, Tarile de Jos, Belgia si Luxemburg, incheiat in 1985 pe nava "Astrid" pe raul Mosel, in dreptul micii localitati de frontiera Schengen din Luxemburg.
A urmat semnarea Conventiei de Implementare a Acordului Schengen, in data de 19 iunie 1990. In momentul intrarii in vigoare, in anul 1995, aceasta a eliminat controalele la frontierele interne ale statelor semnatare si a creat o singura frontiera externa unde controalele se desfasoara conform unui set de reguli clare.

De asemenea, au fost stabilite reguli comune in materie de vize, migratie, azil, precum si masuri referitoare la cooperarea politieneasca, judiciara sau vamala. Toate aceste masuri, impreuna cu Acordul Schengen, Conventia de Implementare a Acordului Schengen, deciziile si declaratiile adoptate de catre Comitetul Executiv Schengen stabilit în 1990, precum si protocoalele si acordurile de aderare care au urmat constituie acquis-ul Schengen.

 
Initial, acquis-ul Schengen nu a facut parte din cadrul legislativ comunitar. Acest lucru s-a schimbat insa odata cu semnarea Tratatului de la Amsterdam, in data de 2 octombrie 1997, intrat in vigoare la data de 1 mai 1999. Un Protocol atasat Tratatului de la Amsterdam incorporeaza acquis-ul Schengen in cadrul legislativ si institutional al Uniunii Europene.
Incepand cu acest moment, acquis-ul Schengen face parte din legislatia comunitara si a fost transferat in noul Titlu IV- Vize, azil, imigratie si alte politici legate de libera circulatie a persoanelor, al TUE.

În prezent, 25 state europene sunt membre cu drepturi depline în Acordul Schengen.

Acestea sunt: Belgia, Franţa, Germania, Luxemburg, Olanda, Italia, Portugalia, Spania, Grecia, Austria, Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia, Suedia...

În prezent, 25 state europene sunt membre cu drepturi depline în Acordul Schengen:

VIITOARE STATE MEMBRE ALE ACORDULUI SCHENGEN

Nota:

                  2 state semnatare ale Acordului Schengen, care nu sunt state membre ale Uniunii Europene, respectiv:

1) Islanda  
2) Norvegia

                 2 state membre ale Uniunii Europene, au decis sa nu aplice in totalitate acquis-ul Schengen, dar colaboreaza cu statele membre Schengen in anumite domenii, respectiv:
1)  Irlanda
2)  Marea Britanie

Belgia

Italia

Danemarca

Franţa

Portugalia

Suedia

Germania

Spania

Finlanda

Luxemburg

Grecia

Islanda

Olanda

Austria

Norvegia

Cehia

Estonia

Letonia

Lituania

Malta

Polonia

Slovacia

Slovenia

Ungaria

Elvetia

Bulgaria

Cipru

Romania

Liechtenstein